Caraş-Severin, Romania

REŞIŢA – Certificatele de revoluţionar vor fi preschimbate după ce s-au adus modificări legii care reglementează acest statut.

La nivel naţional, România numără 20.000 de revoluţionari, o cifră care, potrivit unora, este mult prea mare faţă de realitate. Acesta este şi motivul pentru care Guvernul a modificat Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987, introducând un nou titlu pentru eroi, respectiv „Luptător cu rol determinant“. În şedinţa de marţi, 10 februarie, Executivul a aprobat şi normele metodologice de aplicare a legii amintite mai sus, precizând totodată numele localităţilor unde, în urma confruntărilor cu forţele de represiune din perioada 16 – 22 decembrie 1989, au existat răniţi, morţi sau reţineri de persoane.

Deşi Reşiţa devenea în 21 decembrie 1989 cel de-al treilea oraş liber din România, după Timişoara şi Lugoj, municipiul de pe Bârzava a fost scos de pe lista oraşelor cu rol determinant la declanşarea evenimentele de acum 26 de ani. Doar municipiul Caransebeş se regăseşte pe această listă, alături de alte şapte oraşe, printre care Timişoara, Lugoj, Sibiu, Cugir, Târgu Mureş, Cluj Napoca şi Bucureşti.

La nivel naţional, România numără 20.000 de revoluţionari, o cifră care, potrivit unora, este mult prea mare faţă de realitate. Acesta este şi motivul pentru care Guvernul a modificat Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987, introducând un nou titlu pentru eroi, respectiv „Luptător cu rol determinant“.

În şedinţa de marţi, 10 februarie, Executivul a aprobat şi normele metodologice de aplicare a legii amintite mai sus, precizând totodată numele localităţilor unde, în urma confruntărilor cu forţele de represiune din perioada 16 – 22 decembrie 1989, au existat răniţi, morţi sau reţineri de persoane. Deşi Reşiţa devenea în 21 decembrie 1989 cel de-al treilea oraş liber din România, după Timişoara şi Lugoj, municipiul de pe Bârzava a fost scos de pe lista oraşelor cu rol determinant la declanşarea evenimentele de acum 26 de ani.

Doar municipiul Caransebeş se regăseşte pe această listă, alături de alte şapte oraşe, printre care Timişoara, Lugoj, Sibiu, Cugir, Târgu Mureş, Cluj Napoca şi Bucureşti.

Cum era şi firesc, revoluţionarii reşiţeni au luat poziţie, făcând demersuri la Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor. În urma discuţiilor purtate cu cei de aici, Irinel Struţă şi Nicolae Dumitru Vlădulescu, doi dintre liderii revoluţionarilor reşiţeni din ’89, au susţinut joi o conferinţă de presă pe această temă.

„Luând direct legătura cu cei de aici, am descoperit de unde venea confuzia. În 26 de ani, în toate statisticile şi documentele oficiale de la Parlament precum şi în cele din comisia lui Sergiu Nicolaescu, Reşiţa a fost luată la pachet cu municipiul Caransebeş, şi asta pentru că în cele două oraşe evenimentele au început cam în acelaşi timp. Distanţa dintre oraşe fiind mică, mişcările s-au făcut în mintea lor coordonat, aşa că s-au numărat la grămadă morţii, răniţii, bătăile, arestările. Şi de aici a plecat toată această confuzie (…) Noi am înaintat în numele tuturor revoluţionarilor reşiţeni dovezile şi documentele necesare pentru ca şi municipiul nostru să fie inclus pe această listă, cum este şi firesc pentru că, respectând istoria, în 21 decembrie 1989, la ora 19.00, Reşiţa devenea cel de-al treilea oraş liber de comunism din România, urmat la scurt timp de Caransebeş“, a declarat Irinel Struţă.

Nicolae Dumitru Vlădulescu este de părere că măsurile luate de Guvernul Ponta vor cerne numărul revoluţionarilor români. „Avem promisiunea şi certitudinea că numele Reşiţei va fi introdus pe această listă, iar ea va fi publicată şi în Monitorul Oficial. Vor fi însă suficiente oraşe care vor reclama noile prevederi aduse acestei legi, pentru că nu poţi face o departajare a morţilor. Indiferent de data la care au murit, înainte sau după 22 decembrie, cu toţii au luptat pentru aceeaşi cauză. Problema este că sunt vreo 20.000 de revoluţionari, prea mulţi după mine, iar în realitate ei ar fi în jur de 5.000 – 6.000. În timpul celor 26 de ani care s-au scurs de la Revoluţie au apărut tot felul de indivizi, unii dintre ei nici nu erau născuţi pe atunci dar au certificat pentru că taţii lor strigau în piaţă lozinci anticomuniste. Este bine că încep lucrurile să se aşeze. Este bine că încep să se facă epurările de rigoare. Nu ştiu cum se vor sfârşi, dar e bine că s-au început“.

La nivel judeţean avem 526 de revoluţionari, din care peste 300 sunt din Reşiţa. Întrebat dacă odată cu preschimbarea certificatelor de revoluţionari vor pica unele capete şi din rândul reşiţenilor, Vlădulescu a precizat: „Vor fi probabil vreo doi-trei care vor rămâne fără indemnizaţii, însă la Reşiţa să ştiţi că nu s-au făcut mârşăvii de mare clasă. Probleme mari sunt în oraşele care au ieşit în stradă după fuga lui Ceauşescu, adică după 22 decembrie“.

4 Comments

  1. Dar VOUA ce va murit stimabililor? UNEALTA??? Ca de regula, revolutionari sunt cei cu PAPAGALU mare, unii erau copilasi la revolutie…iar cei cu victime in familie si multe alte abuziri fluiera in DUDA!!! Asa ca o CURATENIE e binevenita, dar sa se faca pe bune!!!

    • Asa este!Avem o gramada de revolutionari de carton.Dl.B….se,ce mai ziceti?

    • daca curatenia o vor face tot ei atuni este posibil sa mai apara si alti „revolutionari” nu sa dispara. nu-i asa filipescule ? prieteni stiu de ce !!!

  2. Ce se va intampla cu cei care nu vor primi noul atestat/certificat de revolutionar dar au devenit cetateni de onoare ai judetului sau municipiului, fiind astfel scutiti de taxele si impozitele locale, gratuitati pe transport, etc.???

Adaugă comentariu