CARAŞ-SEVERIN – Fostul şef al judeţului susţine că atunci când ne comparăm cu Timişul ar trebui să facem o analiză mai serioasă a lucrurilor
La ultima apariţie publică, avută cu ocazia aniversării a 25 de ani de existenţă a Consiliului Judeţean, Sorin Frunzăverde a abordat şi eterna comparaţie cu Timişul. După ce a făcut un istoric al evoluţiei forului decizional, fostul şef al judeţului spunea că, în ciuda greutăţilor, „Consiliul Judeţean a devenit, foarte repede, prima instituție a județului, un județ care nu se bucură pe teritoriul lui de existența unui pol de urbanism și de dezvoltare, cum sunt municipiile Timișoara sau Arad“. Asemenea poli de dezvoltare, potrivit acestuia, într-o elementară teorie economică sunt factori de progres dintr-un singur motiv: sunt foarte populate. „Timișoara are singură mai mulți locuitori decât are Caraș-Severinul. Pe de altă parte, vreau să nu confundăm dezvoltarea județului cu dezvoltarea capitalei reședință de județ. V-aș sugera să vă aplecați pe o analiză serioasă în ceea ce înseamnă Caraș-Severin fără orașul reședință de județ, Timiș fără Timișoara sau Arad fără municipiul Arad.Veți vedea că, în acești ani, județul Caraș-Severin, de la nivelul Consiliului Județean, a avut fonduri europene cel puțin comparabile cu cele ale județelor Timiș sau Arad, dacă nu mai multe. Nu mă refer la bugetele proprii. Caraș-Severinul a avut proiecte foarte multe și, cel puțin pe cap de locuitor, a fost peste Timiș, iar la comparația în cifre absolute, printre primele pe țară. Asemeni mersului societății românești, CJ a avut și zile mai bune, și zile mai rele, zile mai democratice sau mai puțin marcate de democrație“, a mai adăugat Sorin Frunzăverde.
De asemenea, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Caraş-Severin a mai trecut în revistă şi câteva lucruri despre care spunea că nu trebuie trecute uşor cu vederea. „Tocmai de aceea există lucruri care nu trebuie trecute cu vederea, poate și pentru faptul că în ultima perioadă am considerat că anumite chestiuni trebuie lăsate așa cum curgeau de la sine. În 1992 apărea Consiliul Județean și începuturile au fost destul de complicate. Prefectura era o instituție, era exponentul statului în teritoriu, iar Consiliul Județean – deși s-a bucurat de una din legile cele mai emancipate ale administrației publice locale, alterate ulterior – nu a avut bani, și atunci ca și în multe din zilele și anii din acești 25 pe care-i evocăm. “, spunea fostul şef al judeţului.
Expediere în neputinţă
Frunzăverde a amintit că un moment important din viața consiliilor județene – un moment de democrație – a fost legea care a stabilit că președinții consiliilor județene se aleg uninominal. Acest lucru nu a putut să convină multă vreme Bucureștilor. Ierarhiile de partid de la București nu au fost dispuse să suporte personalități care, după președintele României, să fie beneficiarii unui vot colectiv atât de important cum au fost președinții aleși prin vot direct. „De aici atitudinea față de consilierii județeni, de aici schimbarea legii. De aici și expedierea activității CJ, prin nefinanțare de la București, în neputință. Au fost momente complicate, pe care acești 25 de ani le-am trăit. Îmi pot permite să fac asemenea aprecieri pentru că în 1992 și până în 2015 în primăvară eu, prin preocupările pe care le-am avut, nu am plecat din Consiliul Județean. Am fost prezent, fie în calitate de președinte, fie de conducător politic în această instituție. Alocările de la București, ca să fim foarte drepți, au fost de cele mai multe ori nesemnificative și insuficiente. Și, din acest punct de vedere cred că va trebui să vă gândiți în continuare să trăiți și din fonduri europene. E foarte frumos să văd că trei președinți de consilii județene – din Caraș, din Timiș și Arad – vă puneți problema unei deveniri regionale. Asta presupune o schimbare a Constituției, cu oameni politici noi și tineri care vor putea să realizeze acest lucru pe care noi nu l-am realizat“ a precizat fostul preşedinte al CJ.
Nimic nu este simplu
Frunzăverde şi-a exprimat convingerea că, deși şi-a permis să facă aceste aprecieri, odată cu redemocratizarea țării, care se întâmplă, instituţia pe care a condus-o ani de zile va beneficia de alocările financiare de care are nevoie pentru a continua acest mers ascendent la județului. „Consiliul Județean a fost principalul investitor în județ în acești ani, și mă refer la fonduri extrabugetare. Asta din nefericire, pentru că acest fapt arată cât de mică a fost apetența mediului de afaceri pentru a investi în județ. Cei 25 de ani pot fi comentați în fel și chip. Colegii mei au vorbit despre probleme și realizări. Eu nu voi vorbi, pentru că ele se cunosc. Din nefericire, nu toți cei care au fost parte la aceste realizări au înțeles în 2015 să și vorbească despre ele. Închei într-o notă istorică, a momentului, vizând și perspectiva. În acești 25 de ani nu se poate spune că acest Consiliu Județean a existat pur și simplu. Nu, în primul rând, pentru că arareori ceva este pur și niciodată nimic nu este simplu – cum spunea Oscar Wilde – , ci pentru că pur și simplu această instituţie a fost prima a acestui județ, s-a implicat în tot ceea ce a însemnat viață a comunităților și a făcut-o în condiții complicate, într-un colț de țară și de Europă blocat de un război care a mai durat zece ani în Serbia și marcat de recesiune economică și industrială“, a mai spus Sorin Frunzăverde.