Caraş-Severin, Romania

REŞIŢA – Un număr de 12 licitaţii pentru nouă bunuri mobile şi opt imobile s-au finalizat cu doar două vânzări…

Dezastrul este însă ascuns în spatele realizărilor, pentru că, potrivit celor de la fisc, primele luni ale lui 2014 au fost mai bune decât cele din 2013 la capitolul încasări. Cei de la Fisc spun că judeţul este în incapacitate de încasare (deşi judeţul doar poate plăti, Fiscul fiind cel care are sau nu capacitatea de încasare), că şase firme mari care sunt buni contribuabili nu-şi mai achită dările în judeţ, ci direct la Bucureşti, şi că licitaţiile bunurilor sechestrate nu prea au succes. Şi, totuşi, în mod paradoxal, încasările din prima parte a anului au fost în creştere, iar datoriile înregistrate au fost în scădere…

„În primele patru luni ale anului 2014, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2013, încasările nete la nivelul judeţului au crescut de la 199.840.259 de lei la 212.238.328 de lei. Sumele declarate de contribuabilii administraţi la nivelul AJFP Caraş-Severin sunt apropiate, în sensul că în primele patru luni ale anului 2013 au fost declarate 214.273.673 de lei, iar în primele patru luni ale anului 2014, 214.605.761 de lei. Aceste sume sunt afectate şi de migrarea la Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili a unui număr de şase agenţi economici, spunem noi buni contribuabili. Sumele declarate de aceştia în anul 2013 au fost de 10.175.829 de lei, iar încasările de la aceştia au fost de 10.770.875 de lei”, spune Mihaela Nicola, şeful Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice din Caraş-Severin.

La capitolul executări silite, în primele patru luni ale lui 2014, au fost instituite 14 sechestre pentru un număr de 74 de bunuri mobile evaluate la suma de 2,2 milioane de lei. Pentru valorificarea acestora au fost organizate şase licitaţii pentru opt bunuri mobile, reuşindu-se vânzarea unui singur bun. La capitolul bunuri imobile, au fost instituite 11 sechestre pe 13 bunuri, pentru opt dintre ele organizându-se şase licitaţii. Şi la acest capitol s-a reuşit valorificarea unui singur bun.

Ceea ce e mai trist pentru economia judeţului e faptul că, în primul trimestru al lui 2014, un număr de 97 dintre firmele cărăşene datornice au intrat intrat în insolvenţă, birul neachitat de acestea însumând 70,74 de milioane de lei. În aceeaşi perioadă a anului 2013, intraseră în insolvenţă doar 38 de firme, datoriile acestora la stat cumulând 7,46 milioane de lei.

Deşi la începutul discursului, şeful fiscului cărăşean vorbea despre încasările în creştere, declaraţia şi-a schimbat radical cursul: „Aşa cum reiese şi din cifre, capacitatea de colectare fiscală a judeţului este în scădere!”. Dar tot răul e spre bine, privind din ograda Fiscului. Asta pentru că în primul trimestru al lui 2013, au fost radiate 177 de firme cărăşene, ceea ce a atras după sine ştergerea din cifre a datoriilor acumulate de acestea, însumând 43,42 milioane de lei. Iar în primul trimestru al lui 2014, radierea unui număr de 33 de societăţi comerciale a şters 1,33 milioane de lei din lista datoriilor neîncasate de Fiscul cărăşean.

Fraude? Ei, bine, la capitolul călcat strâmb când vine vorba de birul către stat s-au descoperit şi abateri. Cea mai gravă este, probabil, fapta patronilor care n-au dat şi statului firimituri din pâinea de la masa de prânz a angajaţilor…

„Principalele deficienţe constatate în activitatea de inspecţie fiscală au fost de natura taxei pe valoarea adăugată, de natura impozitului pe profit şi de natură salarială. Referitor la TVA, principalele deficienţe constatate şi sancţionate pe această linie au fost datorate deducerii de TVA aferente achiziţiilor pentru care societăţile nu deţineau documente justificative, deducerea TVA-urilor de pe facturile emise de contribuabilii cărora le-a fost anulată înregistrarea în scopuri de TVA, efectuarea de livrări intracomunitare pentru care nu au fost îndeplinite condiţiile de acordare a scutirilor, nefiind prezentate documente justificative, în speţă contracte, comenzi, facturi de tramsport, CMR-uri. Pe natura impozitului pe profit, au fost înregistrate cheltuieli pentru care societăţile nu au prezentat documente justificative, în speţă facturi, contracte, efectuarea de livrări intracomunitare fără înregistrarea, constituirea şi declararea impozitului pe profit. Vizavi de deficienţele de natură salarială, au fost depistaţi agenţi economici care au acordat personalului angajat venituri sub formă de diurnă şi care au fost excluse eronat din baza de impozitare a obligaţiilor de natură salarială”, a conchis Mihaela Nicola.

JCS-Antoniu Mocanu

Adaugă comentariu