Caraş-Severin, Romania

REŞIŢA – Dacă înainte de ’89 la Reşiţa bubuia siderurgia, acum polul de interes şi dezvoltare îl reprezintă Caransebeşul.

Cândva un judeţ puternic dezvoltat, cu ramuri industriale dintre cele mai diversificate, de la minerit şi confecţii până la construcţii de maşini şi siderurgie, astăzi Caraş-Severinul a ajuns în coada clasamentelor de tot felul.

În ultimii 24 de ani, rând pe rând au dispărut exploatările de minereu de fier, cărbune, uraniu şi cupru, s-a închis un combinat siderurgic, cel de la Oţelu Roşu, dar şi o fabrică de tunuri, IMR, iar UCM Reşiţa şi-a restrâns drastic producţia, fiind în postura de a deveni doar o secţie, de întreţinere, a societăţii Hidroelectrica. Dar iată cum arată astăzi harta industrială a judeţului, cu precizarea că polul de interes şi de dezvoltare s-a deplasat înspre Caransebeş. Cu o cifră de afaceri de 813 milioane de lei, înregistrată în 2012, TMK Reşiţa ocupă prima poziţie în topul celor mai puternice companii din Caraş-Severin. Pe locul al doilea se situează TMD Friction, din Caransebeş, a cărei cifră de afaceri era anul trecut de 206 milioane de lei, urmată de firma C+C, cu 142 de milioane de lei. Pe poziţia a patra în clasamentul primelor cinci firme din judeţ regăsim firmele Simon Prodcom Berzovia, şi Total Asset Management SRL Buchin, fiecare dintre ele cu o cifră de afaceri estimată la 72 de milioane de lei.

Plutonul fruntaş este încheiat de firma reşiţeană Camand, care a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de 57 de milioane de lei. După numărul angajaţilor, UCM Reşiţa se menţine pe prima poziţie, cu aproape 1.700 de salariaţi, cu precizarea că, de jumătate de an, oamenii mai mult stau în concediu de 75% decât în fabrică. TMK o secundează, cu un total de 765 de salariaţi, în timp ce AquaCaraş se află pe poziţia a treia, cu 717 angajaţi. Faţă de alte societăţi comerciale, firmele reşiţene Trapezio Textile şi C+C au un număr semnificativ de personal: 391, respectiv 330 de angajaţi. În imediata lor apropiere se află firma Next City (Velocity), cu 279 de angajaţi.

Din evidenţele Inspectoratului Teritorial de Muncă din Caraş-Severin, reiese că, în momentul de faţă, în judeţ sunt 55.025 contracte de muncă active, din care 48.109 sunt încheiate pe o perioadă nedeterminată şi 6.916 pe perioadă determinată. În 1989, toamna, doar în cele două mari uzine din Reşiţa, CSR şi UCMR, lucrau aproape 25.000 de oameni…

Roxana Bălan Nafiru

 

3 Comments

  1. Pe cand si un clasament cu firmele care trimit angajatii direct la spital ? Firmele care au poposit in acest judet sunt expediate de Bucuresti ca fiind neconforme cu Capitala dar foarte bune pentru fraierime….Care este cel mai varstnic angajat la firmele acestea care „salveaza judetul” ?

  2. La Resita, Gigacaloria costa aprope dublu fata de capitala tarii, municipiul Bucuresti. Aceasta se datoreaza pe de-o parte faptului ca jud. Caras -Severin este al doilea judet ca suprafata de padure si pe de alta parte ca la Bucuresti se gaseste Parlamentul Romaniei, Presedentia iar „alesii”, „culesii”, „selectionatii” au nevoie de liniste, multa liniste ca sa poata…..

  3. de la ,,cucuietii din deal,, Reply

    Carasul a avut politicieni de doi banuti, in ultimii 24 de ani. Ca sa obesrvam asta, ajunge sa privim harta cu ultima statistica (paraca acum 3 zile s-a publicat) a cifrelor care exprima valoarea exporturilor pe judete si, ma uit cu invidie mai la nord de Caras si vad Timisul cu exporturi (in primele 6 luni ale lui 2013) de 1.85 Miliarde de Euro, Aradul cu 1.20 Miliarde Euro iar Carasul 105 Milioane Euro (MILIOANE) De aici si investitiile facute in judet dar si ”harnicia/implicarea” politicului autohton in buna gospodarire a judetului si bunastarii cetatenilor.

Adaugă comentariu