FÂRLIUG – Sau brânză, răchie și mălai în țest făcute de Ioan Marta și aduse lumii din micul Occident.
Așa numește Banatul baciul care are șase hectare de pământ, 90 de oi și șase vaci care-l țin ocupat 365 de zile pe an. Când merge la târguri, tocmește un om pentru ca el să poată îmbia orășenii cu răchia de prune, cireșe și pere, cu brânza de oi făcută cu cheag natural, cu cașcavalul afumat ori cu mălaiul făcut de nevastă. Știe și rețeta mălaiului: 75% cucuruz românesc, făcut de el cu îngrășământ natural, și 25% tărâțe și făină de grâu. Durează o zi și-o noapte până-i gata.
„Mă gândesc pe câtă lume hrănesc eu cu produse de casă… Primesc comenzi de la oameni și merg la târguri ca să vadă lumea ce înseamnă un produs natural. Poate sunt mai scumpe decât cele din magazine dar nu se compară calitatea. Când cumperi de la producător, știi că mănânci un lucru bun”, spune uica Tie în timp ce-și servește clienții.
Oile dau lapte din care face cam 500 kg de brânză pe an, la cazanul satului face răchie de 35 de grade. De când se știe, cu asta se ocupă. A învățat de la tatăl său, care era bun gospodar, și căruia familia lui uica îi duce mai departe tradiția. Toată familia muncește căci altfel nu se poate. Lumea-l caută pe uica Tie pentru că știe că face lucru bun. Și cum n-ar face de vreme ce a făcut și curs de igienă la Timișoara…?
Camera Agricolă îl invită la târguri în toată țara. Așa a participat la Indagra, unde a concurat cu producătorii de brânză din zona Bran-Moeciu. A gustat din brânza lor dar nu era ca a lui. Și-i tare mândru de satul lui. „Pe vremuri, împăratul Franz Joseph a poposit la Fârliug. Sigur i-o plăcut că altfel nu poposea la noi. Apoi, în anii comunismului, era primar un uică de-al meu, Nicolae Iorga. Când or venit activiștii de partid să ia mostre de pământ, i-o urcat în coșie și le-a dat răchie în loc de apă. Ăia s-or îmbătat și n-or mai fost buni de nimic. Pe-atunci, activiştii n-aveau şcoală. Erau doar buni de gură. Așa i-o dus uica meu pe vârful mare dintre Fârliug și Ezeriș, unde știa că e pământ rău. De-acolo au luat ăia pământ pentru analize. Au crezut că la Fârliug e pământ rău și-așa a scăpat satul de colectiv căci, de fapt, la noi e bun pământul”, povestește, mândru, nea Ioan Marta întâmplări pe care le-a aflat de la tatăl său.
Va fi prezent şi la Reşiţa, la Festivalul Etniilor, care va avea loc în acest week-end. Uica Tie o să vină numai sâmbătă căci mai mult nu poate. Nu-i permite „programul” de la oi. Şi tare rău îl doare sufletul când vede cum mulţi crescători sunt nevoiţi să renunţe la animale din cauză că statul prea puţin îi ajută.