Caraş-Severin, Romania

REȘIȚA – Din 318 solicitări de informaţii, instanţa cărăşeană a respins 28, adică un procent de 8,80%.Potrivit raportului de activitate al Tribunalului Caraş-Severin pe anul trecut, justiţia cărăşeană a încercat să fie cât mai aproape de oameni, dar asta nu neapărat în timpul proceselor, ci prin activităţile auxiliare, în baza legislaţiei care reglementează liberul acces la informaţiile de interes public.

Astfel, în afară de cele aproximativ 500 de persoane care au consultat singuri informaţiile afişate la sediul instanţei şi a celorlalte materiale puse la dispoziţie prin punctul de informare-documentare, Tribunalul Caraş-Severin a avut parte şi de un număr de 318 solicitări. Dintre acestea, 290 au vizat informaţii legate de activitatea instanţei, celelalte 28 vizând alte domenii, însă nicio solicitare nu s-a referit la acte normative, reglementări sau locuri vacante. Totuşi, deşi nu cereau informaţii de natură legală, potrivit raportului, exact un număr de 28 de solicitări au fost respinse, pe motiv că aveau ca obiect consultaţii juridice.

Trebuie spus că nicio solicitare n-a fost respinsă pe motiv că s-ar referi la informaţii exceptate de la liberul acces al cetăţenilor, la date neexistente, care nu sunt de interes public, ori la alte domenii decât cele legate de activitatea instanţei, sau pe motiv că petiţia ar fi fost fără obiect. Dar niciunul dintre solicitanţii ale căror cereri au fost respinse n-a făcut reclamaţie administrativă şi nici n-a depus plângere în instanţă. În fond, dacă purtătorul de cuvânt al instituţiei este judecătorul Rustin Ciasc, reclamaţia administrativă ar fi trebuit făcută la şeful ierarhic al purtătorului de cuvânt, care este tot judecătorul Rustin Ciasc, preşedintele Tribunalului Caraş-Severin.

Potrivit acestuia, din cele 318 solicitări adresate anul trecut instanţei cărăşene, 15 au venit pe clasicul suport de hârtie, iar 18 pe suport electronic, restul de 285 fiind verbale. Cele mai multe au venit din partea persoanelor fizice – 310, doar opt fiind făcute de cele juridice.

La nivelul Biroului de Informare şi Relaţii Publice a fost concepută o strategie de comunicare cu publicul, acceptată şi pusă în practică şi de judecătorii, care are ca scop stabilirea unei relaţii transparente, de comunicare efectivă şi reală între justiţie şi justiţiabil, una dintre condiţiile realizării unui sistem judiciar independent, obiectiv, imparţial, integru, credibil, transparent şi eficient, strategie aplicată şi la nivelul anului 2011, a precizat Ciasc. Accesul mijloacelor de comunicare în masă la informaţiile de interes public s-a realizat prin modalităţile prevăzute de lege, cele mai multe solicitări făcând referire la informaţii de interes public comunicate la cerere, respectiv informaţii din dosare soluţionate sau aflate pe rolul acestei instanţe“.

Antoniu Mocanu

Adaugă comentariu