Caraş-Severin, Romania

REȘIȚA – În fiecare an, la 9 martie, Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici (AFDP) îi comemorează, la nivel naţional, pe cei care au căzut în lupta împotriva regimului comunist. Filiala AFDP Caraş-Severin şi-a comemorat eroii la troiţa din Parcul „Cărăşana” din Reşiţa.

Primii partizani ai luptei anticomuniste au apărut în 1944 iar lupta lor a durat până în 1960. Grupuri de partizani au existat în tot judeţul, fiind cunoscute grupurile conduse de colonelul Uţă, Nicolae Popovici, Emilian Vuc sau Aurel Mioc. Mulţi au căzut fie la datorie, fie în închisori ori spitale. Puţini mai sunt în viaţă şi, alături de urmaşi, se adună an de an pentru a-şi cinsti foştii camarazi de arme.

Ziua de 9 martie a fost stabilită prin Legea 247/2011 ca dată la care ne comemorăm eroii. Mă bucur mult atunci când, peste tot în ţară, văd tineri dornici să cunoască istoria de la cei care au scris-o. Datorită luptei înaintaşilor, cei care au urmat şi-au putut construi un viitor”, a spus Cornelia Fetea, preşedintele AFDP Caraş-Severin, la comemorarea din Parcul „Cărăşana”.

Despre victimele deportării în Bărăgan a vorbit Ion Grecu, reprezentantul Muzeului Banatului Montan. Astfel, în noaptea de Rusalii 1951, din dispoziţia guvernului marionetă al lui Petru Groza, peste 40.000 de persoane luau drumul Bărăganului. Oamenii partidului acţionaseră în 258 de localităţi din trei judeţe de la graniţa de vest: Timiş, Caraş-Severin şi Mehedinţi. Sprijiniţi de „binevoitori” de pe plan local, identificaseră posibilii opozanţi ai sistemului. „Erau vizaţi oamenii mai înstăriţi, intelectualii satelor şi cei care ar fi putut obiecta contra partidului. În noaptea de Rusalii, au dat buzna în case şi le-au spus oamenilor să-şi ia cele de trebuinţă pentru că trebuia să plece. Şi au plecat spre Bărăgan”, a spus Ion Grecu.

Pe 9 martie, cei rămaşi se reculeg, aprind o lumânare şi-şi amintesc de sacrificiul celor ce nu mai sunt. Asta pentru că suntem datori să nu uităm.

 

 

Adaugă comentariu