Daca otelul se stinge, efectele negative ne vor arde rau

CARAŞ-SEVERIN – Industria metalurgică din România încă se găsește în criză, deși potențialul este mare, arată o analiză făcută de compania de consultanță KeysFin.

În timp ce consumul crește cu viteze amețitoare, pe fondul importurilor masive și majorărilor salariale, industria metalurgică, altădată una dintre ramurile cheie ale economiei, reușește cu greu să își facă rost de comenzi. Experții de la KeysFin avertizează că dezvoltarea României urmează o tendință plină de provocări și că, în absența unor măsuri pentru stimularea sectorului productiv, economia riscă să se transforme într-un gigant cu picioarele de lut, potrivit digi24.ro.

„Ce s-ar întâmpla cu economia românească dacă mâine ar veni o nouă criză? Dacă băncile ar intra în blocaj, dacă fluxurile financiare s-ar opri, iar consumul, cel care asigură 80% din avansul economic, ar îngheța la fel ca în 2009?“, se întreabă analiștii de la KeysFin, estimând că efectele negative ar fi cu mult mai puternice. Cifra de afaceri din industria metalurgică a atins, în 2016, cel mai scăzut nivel din ultimii patru ani, de 33,5 miliarde lei, în condițiile în care comerțul cu produse metalurgice abia a trecut de nivelul de 6 miliarde de lei. Spre comparație, în 2013, afacerile din metalurgie depășeau 34 miliarde de lei, iar comerțul cu produse de profil era de peste 6,65 miliarde lei. Statistica arată totodată că, dacă în 2013 sectorul metalurgic angaja 6.287 de salariați, în 2016 se mai regăseau numai 5.400 angajați, din care aproape 1000 sunt la TMK Reşiţa.

Cum s-a ajuns aici?

„Sectorul metalurgic este un indicator sensibil al evoluției economiei reale. Scăderea cererii la export, deciziile strategice luate de marii jucători din domeniu, care dețin sau au avut unități în România, absența unei cereri susținute de pe piața locală și, nu în ultimul rând, importurile, au făcut ca acest domeniu să își reducă semnificativ activitatea. Iar scăderea semnificativă a proiectelor de infrastructură publice și creșterea prețurilor materiilor prime s-au adăugat acestui cumul de provocări“, spun cei de la KeysFin.

Industria metalurgică se află, de ani de zile, în mâinile investitorilor străini. Arcelor Mittal Galați este, în continuare, cel mai important jucător din piață, având cea mai mare cifră de afaceri dintre toate firmele active. Combinatul gălățean a raportat în 2016 afaceri de 3,47 miliarde de lei.

În topul firmelor urmează Alro (2,14 miliarde lei), Silcotub SA (1,23 miliarde lei), TMK-Artrom SA (761,9 milioane lei) și Alum (556 milioane lei). Topul este completat, în ordinea cifrei de afaceri, de ArcelorMittal Hunedoara, Bamesa Oțel, TMK — Reșița și Faist Mekatronic. „Lipsa de lichiditate din piață, alături de modul de finanțare bazat prea mult pe creditul furnizor, influențează evoluția business-ului din acest sector“, spun analiștii.

Sau, fiind firme mari, acestea sunt ţinta multor autorităţi ale statului chitite să amendeze. TMK Reşiţa a fost în ultima vreme ţinta multor astfel de amenzi. Vorba unui angajat al uzinei reşiţene: dacă patronul rus se supără într-o zi pe avântul autorităţilor cărăşene şi închide fabrica, oare o fi mai bine? Nu, nu va fi mai bine, va fi chiar dezastruos pentru Reşiţa să suporte încă aproape 1000 de şomeri…