Caraş-Severin, Romania

REŞIŢA – Cei de la CEZ au încheiat, zilele trecute, cel mai amplu proiect de retehnologizare a sistemului hidroenergetic de pe Bârzava Superioară.

În vara anului trecut, TMK Hydroenergy Power, parte a Grupului CEZ în România, a demarat proiectul de modernizare a sistemului hidroenergetic de pe Bârzava Superioară. „Acesta este un proiect fără precedent în istoria sistemului, iar valoarea sa depăşeşte 30 de milioane de euro. Necesitatea retehnologizării microhidrocentralelor a venit ca urmare a gradului accentuat de uzură fizică şi morală a echipamentelor iniţiale şi a riscului de impact negativ asupra mediului pe care acestea îl prezentau. Proiectul de retehnologizare a fost realizat în baza unui contract la cheie cu o companie cehă de profil, cu experienţă semnificativă în domeniu, şi s-a încheiat conform graficului de proiect – la finalul lunii noiembrie 2013. Retehnologizarea a vizat opt sectoare majore: CHE (Centrala Hidroelectrică – n.r.) Grebla, CHE Crăinicel I, CHE Crăinicel II, CHE Breazova, Canale de aducţiune, Staţia de Pompe Timiş-Trei Ape, Staţia electrică 6/35/110 kV Grebla şi LEA (Linia Electrică Aeriană – n.r.) 35 kV din amenajare, ultima fiind Racordarea la reţeaua electrică de distribuţie de 110kV”, se arată într-un comunicat remis redacţiei.

Lucrările au început tot în vara anului trecut, cu dezasamblarea vechilor utilaje, iar pe parcursul derulării proiectului, producţia de energie a fost stopată. În paralel, s-a lucrat la întreţinerea şi modernizarea sistemului în general, printre provocările reale ale întregului proces numărându-se condiţiile meteorologice nefavorabile şi gradul ridicat de uzură tehnică şi morală a echipamentelor existente. Iniţiativa a continuat cu lucrări de construcţie necesare asamblării noilor echipamente, instalarea acestora, testarea şi punerea lor în funcţiune.

„Noile echipamente montate în cele patru microhidrocentrale (Grebla, Crăinicel I, Crăinicel II şi Breazova) îndeplinesc criterii înalte de performanţă şi includ turbine, generatoare, module GIS şi transformatoare, celule electrice şi dulapuri de automatizare, echipamente automate de curăţare a apei, fiind produse de companii cu experienţă în domeniu din Germania, Italia şi Norvergia. De asemenea, antreprenorul general al lucrării a colaborat pe tot parcursul proiectului cu firme româneşti, sprijinind dezvoltarea mediului economic autohton. Totodată, unul dintre avantajele majore pentru comunitate aduse de retehnologizare este realizarea racordării directe la Sistemul Energetic Naţional a satelor Brebu Nou şi Gărâna, precum şi alimentarea de rezervă pentru zona Văliug – Muntele Semenic”, se mai arată în documentul citat.

Din septembrie până în prezent au fost derultat teste asupra noilor instalaţii, rezultatele acestora situându-se la parametrii din proiect. Astfel că, în urma punerii în funcţiune a noilor echipamente, se aşteaptă o creştere cu aproximativ 20 de procente a randamentului producţiei de energie hidro, dar şi un impact mai redus asupra mediului. În timpul testelor, în luna noiembrie, producţia de energie hidro a atins o valoare netă de 1,4 GWh.

3 Comments

  1. Pascu Iosif-Alexandru Reply

    Ca fost angajat al CSR-ului am lucrat in sistemul energetic timp de 12 ani perioada in care am cunoscut sistemul energetic care nu era unul de ne luat in seama>istoria ne spune ca acest sistem energetic unic la cremea sa in estul europei a avut scopul de a asigura cu energie electrica consumatorii din UDR,lucru care s-a si infaptuit pina in momentul in care puterile hidrocentralelor si a unei termocentrale nu mai puteau satisface nevoile crescinde de curent si atunci s-a recurs la racordarea CSR-ului pe LEA 11o kV ,prin statii de racord adinc. Consumurile mari ,asi spune chiar foarte mari de energie electrica au aparut odata cu aparitia LDS-ului,fabricii de oxigen,fabricii de aer,modernizarii ale sectiilor primare de productie cu ar fi aglomeratorul, furnalele (1 si 2) otelaria,laminoarele,bandajele …si altele culminind cu ,cuptorul electric si turnarea continua.Desigur ca este meritul celor care au finantat modernizarea sistemului hidroenergetic al fostului CSR este de apreciat .

  2. Am o intrebare..utilajele care au fost inlocuite si care erau functionale,ce s-a ales din ele..?
    Sper ca actualii proprietari nu au fost atat de necunoscatori sa arunce la fier vechi niste masini,functionale repet.Presupun ca valoarea lor face mai mult decat toata retehnoligizarea.Am daramat Resita si nu mai pastram nimic..

Adaugă comentariu