Caraş-Severin, Romania

REŞIŢA – Un fenomen des întâlnit în vestul ţării a dus la situaţii nefericite în 50 de locaţii din județ.

Mai multe ONG-uri au sesizat în repetate rânduri faptul că grupuri mai mult sau mai puţin organizate distrug peşteri în căutările lor febrile după comori despre care au auzit în legendele de la bunicii lor. Şi, pentru că Banatul abundă în asemenea poveşti, la fel şi în structuri carstice, era inevitabil să fie ocolit de elementele amintite.

„E un fenomen întâlnit la nivel naţional şi care a ajuns la noi de câteva zeci de ani chiar. Rezultatele intervenţiei unor «căutători de comori» sunt pregnante pe Valea Almăjului, cu precădere pe raza Parcului Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa. Sunt multe peşteri distruse sau degradate de indivizi sau grupări care cred în legendele zonei. E mult spus legende, pentru că e vorba de zvonuri create la un pahar, aberante şi am întâlnit foarte multe situaţii unde se vede clar că persoanele au distrus peşterile fără vreo informaţie. Săpăturile acestora au creat alte galerii în peşteri, în pereţii de stâncă, ca cele de mină. E evident că nu poate fi ascunsă o comoară într-o stâncă ce s-a format cu milioane de ani în urmă“, ne-a declarat Bogdan Bădescu, preşedintele Asociaţiei Speologice Exploratorii şi al Federaţiei Române de Speologie.

Speologii consideră că acţiunile căutătorilor de comori au consecinţe foarte grave asupra peşterilor ca valori naturale. „Doar în Parcul Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa există 50-60 de peşteri distruse în mare proporţie, iar stricăciunile sunt aproape imposibil de reparat, de la formaţiuni stalagmitice la sedimente şi chiar la toată morfologia peşterii care s-a schimbat, afectând şi fauna de acolo. Depozitele fosile sunt foarte importante din punct de vedere ştiinţific şi, dacă ar fi fost cercetate ar fi oferit numeroase informații cu privire la studiile paleontologice“, a mai adăugat Bădescu.

În bazele de date ale Asociaţiei Exploratorii, printre cele mai afectate cavităţi se regăsesc peşteri din Cheile Minişului, cea de la Vălee, peştera Oala Crai şi altele situate în Poiana Roşchii, în apropiere de Lăpuşnicu Mare. Chiar dacă unele cavităţi afectate sunt mai puţin cunoscute de publicul larg, distrugerile se întâmplă frecvent.

„Noi urmărim fenomenul de mai bine de 20 de ani şi, pe măsură ce cartăm peşteri, descoperim alte probleme de acest gen. Noi nu am găsit niciodată o comoară în peşterile pe care le descoperim şi nici nu credem că vom găsi una în accepţiunea celor care le caută. De fapt, comoara este însăşi peştera cu valorile sale estetice şi ştiinţifice şi ar fi bine ca oamenii să conştientizeze acest lucru“, a mai adăugat Bogdan Bădescu.

Flavius Rotariu

Adaugă comentariu