Caraş-Severin, Romania

REŞIŢA – Fostul arhitect-şef al urbei, Mihaela Copia, reclamă faptul că muncitorii de pe şantierele deschise în oraş fuşeresc şi lasă dezastru în urma lor, recepţiile făcându-se „după ochi“…

Mihaela Copia, cea care s-a remarcat ca arhitect-şef al Reşiţei prin rărirea reclamelor publicitare ce zgâriau ochiul, revine în spaţiul public cu o postare pe o reţea de socializare, prin care ia atitudine vizavi de grosolăniile şantierelor care se deschid în oraş, lăsând dezastrul în urmă. „Din seria «ce băuturi sunt în vogă pe șantierele autohtone». Anno Domini 2019. Nu mai repet ce părere am despre felul în care lucrează personajele astea prin oraș, că este futil. Acum știu și de ce lucrează în halul ăsta! Mini șantierul organizat ad-hoc peste grădinile muncite din greu de cetățenii cu spirit civic a fost călcat în picioare și distrus, fără să arunce în urmă vreo privire sau părere de rău. Tot specimenele astea se adapă zilnic cu zeamă de hamei, că așa-i moda printre muncitori, și îndeasă ambalajele în garduri, le aruncă printre flori sau le «uită» pe pervazele blocului. Așa cum ați putut căra sticla plină până aici, așa o puteți căra 20 de metri până la gunoi! Că nu vă pică oasele, putori ce sunteți! Sper să vă încarce cu amenzi până învățați să periați fiecare centimetru pătrat de șantier pe care călcați! Ca români, ne-am obișnuit să lăsăm capul jos și să incantăm în cor «lasă că merge și așa». Și ne mirăm zilnic ce prost merge totul în țara asta“, nota revoltată, printre sudalme şi cuvinte de duh, Mihaela Copia.

Ulterior, aceasta a adăugat câteva completări, în sensul că muncitorii au remarcat-o fotografiind, „și au venit în viteză spre mine, porniți! S-au calmat instant când mi-au văzut alături «bodyguard-ul» personal. Cu toate astea, n-au strâns în urma lor. I-am văzut cărând un generator de 30 kg, dar doza de bere cântărea cam o tonă și-şi rupeau spatele dacă o ridicau. (…) De când e legal consumul de alcool la locul de muncă? Și nu verifică nimeni în ce condiții se lucrează?! Nici măcar un șef de echipă? Nimeni? Vă vin eu de hac!“, promite fostul arhitect-şef al urbei.

Ca răspuns, altcineva vorbea despre o situaţie petrecută pe A.I.Cuza: „Aia de prin vară au astupat toate gropile săpate pentru lucrări cu peturi, cutii şi conserve dinspre sediul Poliţiei până dupa LMF şi vedeam aproape zilnic ce era prin gropi, dar nu şi pe meșterii care aruncau (presupun că sunt aceiaşi). Mai rău e că au dat cu picamăre sau escavatoare în ţevile de canalizare şi au oripilat vecinii din blocul în care stau cu mirosul ce iese de atunci pe la toţi prin baie (inclusiv la mine). Cred că era normal să fie măcar din când în când verificaţi, să nu mai zic de recepţiile de lucrări“.

Mihaela Copia a încheiat precizând: „Recepțiile se fac după ochi, că nu poate nimeni să verifice ce au meșterit ei sub pământ. Și-ţi garantez că țevile sunt legate între ele cu sârmă, că i-am văzut lucrând așa acum doi ani în Moroasa. Și aici au conectat cumva o țeavă cu diametru mic la una cu vreo doi țoli mai mare și presimt că e aceeași manoperă patentată de ei. Mă gândesc să descopăr șanțul și să verific lucrarea… să nu mă trezesc că se scufundă fundația blocului în pământul îmbibat de apă din cauza inapților. Eu fac poze şi le trimit cu observații celor de la Primărie. Și recomand să faci totul în scris, ca să primești și răspuns cu măsurile luate. Nu e o soluție, dar e măcar un pas! Poate dacă o să fie amendați la fiecare greșeală o să se trezească la realitate. Eu una nu mă las“.

A.M.

2 Comments

  1. Bravo! Ne trebuie mai mulți ca dumneavoastră și sper sa se lase și cu amenzi .

  2. Situatia este si va fi una dezastruoasa cu bataie pe termen lung, asta e clar. Ar trebui sa „multumim” primariei pentru firmele aduse, pt. receptiile facute si asa mai departe. Oricum, aceasta situatie nu poate fi rezolvata rapid si nici usor, din pacate…. Prea multe lucruri ar trebui schimbate, incepand cu primaria, spre exemplu. Doar ca, de multe ori avem obiceiul sa schimbam ceva rau cu ceva si mai rau. Asa se explica dezastrul in care ne aflam si din care nu putem iesi.

Adaugă comentariu