REŞIŢA – Străvechea sărbătoare păgână Lăsata Secului (Zăpostitul) reprezintă punctul central al ritualurilor legate de sfârşitul iernii şi începutul unui nou an agrar, venirea primăverii.
La finele acestei săptămâni, la Şcoala Gimnazială Nr. 9 Reşiţa s-a desfăşurat o activitate pe această temă, la care au participat elevii clasei a III-a B, îndrumaţi de învăţătorul Costa Moatăr şi elevii clasei I de la Şcoala Gimnazială „Mihai Peia”, îndrumaţi de învăţătoarea Elena Crîsta.
Copiii din cele două şcoli au prezentat sub forma unor scenete două obiceiuri, „Priveghiul” şi „Nunta”. Costumaţi şi mascaţi după tradiţie, au ilustrat, prin versuri rostite în grai bănăţean, momentele importante ale celor două ritualuri, contribuind astfel la păstrarea şi promovarea datinilor şi obiceiurilor strămoşeşti.
În unele sate de pe Valea Caraşului se mai păstrează un obicei numit „Priveghiul”. Acesta se desfăşoară în prima zi de luni după Zăpostit, numită „lunea curată”, când gospodinele spală vasele cu leşie pentru a le pregăti să fie folosite în perioada postului. Principala atracţie a „Priveghiului” o constituie scenetele care satirizează defectele sau faptele unor persoane reale din sânul comunităţii, dar şi fapte, la nivel naţional, ce s-au petrecut în anul care s-a scurs. Între timp, leoarfele îi servesc pe participanţi cu bucate tradiţionale (boabe de porumb fiert, mămăligă cu brânză şi omletă) pregătite de organizatori.
Petrecerea ţine atâta timp cât se menţine focul, pe care organizatorii îl aţâţă din când în când pentru a dezvolta o lumină mai puternică, dar şi pentru a produce scântei, care asigură un spectacol deosebit.
„Nunta” este o parodie în care sunt satirizaţi tinerii care nu s-au căsătorit până la o anumită vârstă şi au lăsat să treacă şi câşlegile din acest an. Numită şi „Nunta dârzarilor”, este un moment inedit în care întâlnim toate personajele care participă la o nuntă: miri, naşi, socri, giveri, preot şi nuntaşi.