Caraş-Severin, Romania

REŞIŢA – Cărăşenii plecaţi în străinătate acceptă condiţii inumane, fără să clipească. Deşi îşi plătesc postul…Pentru unii, cheia succesului într-o lume a Occidentului a început cu o viză. Acum, vizele nu mai sunt necesare pentru europeni, iar povestea tot mai multora începe în stil mioritic, cu o ţeapă. Oricum, toţi cei care s-au întors de acolo ne vorbesc despre multă muncă, despre o lume poate mai civilizată, dar deloc roz, în care au învăţat să facă multe. Chiar mai multe decât ar fi tolerat să facă aici, pe salarii româneşti. Însă totul are un preţ. De la câteva sute, până la câteva mii de euro, după noroc, ţară sau meserie.

Un cititor trăgea un semnal de alarmă în legătură cu plăţile făcute în avans de către cărăşenii creduli diferitelor firme neacreditate, ce promit visul unei munci occidentale în Germania, Anglia, Austria sau Belgia. Ce-i drept, în ultima vreme instituţiile statului au scăpat de sub control acest fenomen, stâlpii şi zidurile urbelor fiind pline de anunţuri în genul „duc muncitori în ţara x“.

Acum, firmele de profil nu au nevoie de nimic, decât de o întregistrare la ITM cu obiectul de activitate legat de plasarea forţei de muncă. Altă acreditare nu mai e necesară. Cât despre bani, totul ar fi perfect legal dacă s-ar da şi documentele necesare. Dincolo de firme sunt şi persoanele fizice care strâng banii credulilor, fără vreun control din partea autorităţilor sau fără să plătească dări către stat. Ce-i drept, în trecut, deşi inspectorii de muncă au vrut să treacă pragul firmelor ca şi-au declarat acest obiect de activitate, majoritatea nu existau fizic, erau închise sau de negăsit.

În general, fie că apelezi la firme sau la persoane fizice, de pe meleaguri cărăşene, ajungi în străinătate, în faţa unei agenţii de muncă străine, unde-ţi găseşti de lucru după noroc. Şi chiar dacă nu ţi se asigură de fapt niciun post, trebuie să-l plăteşti.

Ţi se promit diverse posturi pe care poţi lucra. Ce dacă n-ai calificarea necesară? Doar înveţi la locul de muncă. În general, eşti amăgit cu un post de asistent medical sau de infirmier, dacă nu ştii limba sau nu eşti calificat, însă ajungi în faţa uşii unei familii, ca îngrijitor de bătrâni. Asta în cazul fericit! În urmă cu aproximativ un an, un grup de 12 cărăşence cărora li s-a promis că vor ajunge la un fel de azil, au petrecut o noapte într-un parc, sub cerul liber, după ce au fost lăsate într-o cu totul altă destinaţie, tot în faţa unei agenţii de muncă. După câteva intervenţii de la „ziar“, femeilor li s-a dat un acoperiş deasupra capului şi o farfurie de mâncare caldă.

Însă aşa au învăţat lecţia că fiecare loc de muncă, fie el o ţeapă, costă. Şi din sărmani au ajuns traficanţi de posturi vacante într-o ţară străină. De nevoie…

Antoniu Mocanu

2 Comments

  1. Cum se munceste mult in strainatate, ca cine vine de acolo se lauda ca sunt la RELAX STAU IN JACUZII CU BABA SAU MOSU cu un pahar de vin si castiga 1800 euro pe luna poate ca nu pe pamant , si uite asa cine munceste in Romanika pe un salar de 150 euro se astupa .
    Asa ca sclavi in strainatate sa traiasca guvernul Ponta si puternicii care fac stirile.

Adaugă comentariu